A fi frumoasă este una din aspiraţiile cele mai profunde ale femeii. De fapt nu numai ale femeii ci şi a bărbatului. Şi el stă îndelung în faţa oglinzii, se bărbiereşte cu grijă, se piaptănă şi-şi aranjează părul cum crede el că-i stă mai bine, îşi pune o cămaşă bine călcată, o cravată impecabil legată şi un costum care să-i vină perfect, aşa încât să arate «bine» şi să fie „respectabil". A fi bine îmbrăcat şi bine aranjat este ceva care stă în firea noastră de fiinţe umane. Dar pentru femeie, dorinţa de a fi frumoasă este mult mai puternică şi am putea spune că face parte din firea ei de femeie sau că ţine de esenţa noţiunii de femeie.

Un proverb englezesc spune că „frumuseţea este în ochii celui care priveşte”.

Există într-adevăr o anumită frumuseţe a interiorului pe care noi ar trebui cu toţii să o preţuim în cel mai înalt grad. Frumuseţea nu constă în frumuseţea exterioară, adică în modul în care îţi faci părul, în purtarea unor bijuterii, lănţişoare şi broşe de aur sau în îmbrăcămintea după ultima modă ci în caracterul interior, un suflet curat, blând şi liniştit. Un model de a fi şi de a te comporta printre oameni. Un vechi proverb spune „ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui".

Pentru a ajunge la asemenea stare de bine trebuie să ne îngrijim de trupul nostru dar şi de sufletul nostru în aceeaşi măsură. Muţi dintre noi, după o zi de muncă oricare ar fi ea, fizică sau intelectuală, ajungem acasă obosiţi, lipsiţi de chef de viaţă şi mai ales cu probleme legate de somnul care ar trebui să ne aducă binemeritata odihnă....

Aşadar încredinţându-ne patului spre a ne reface resursele energetice, fizice şi nervoase pe calea somnului este ca şi cum ne-am lăsa purtaţi de un vânt favorabil spre locuri cu totul necunoscute, unde respirăm un cu totul alt aer şi unde vedem alte lumi, pentru ca în cele din urmă, dimineaţa, acelaşi vânt să ne depună în acelaşi pat din care ne-a luat, lăsându-ne acolo complet refăcuţi.

Ce reprezintă, aşadar, somnul pentru om? Enorm de mult din moment ce un om sănătos, care a ajuns să trăiască 70 de ani de exemplu (vârstă pe care civilizaţia modernă aproape că i-o garantează) doarme pe parcursul acestor şapte decenii în jur de 23 de ani, ceea ce reprezintă o treime din viaţă. Din acest motiv Homer nu exagera deloc afirmând în Odiseea că „somnul este marele stăpân al zeilor ca şi al tuturor oamenilor". Totuşi, deşi din totdeauna oamenii se încredinţează cu regularitate somnului, beneficiind de serviciile sale, el continuă să rămână o ecuaţie cu multe necunoscute.

Dacă în materie de respiraţie, de circulaţia sângelui sau digestie de exemplu, suntem deja în posesia a nenumărate date utile care să ne explice aceste procese fundamentale ale vieţii, nu putem spune acelaşi lucru şi despre somn. Iată doar câteva dintre întrebările pe care mulţi dintre noi şi le pun şi ar dori să afle răspunsul;

 Aţi observat desigur că sunt unele nopţi în care somnul este profund şi prelung, în vreme ce în altele, dimpotrivă, superficial şi scurt deşi zilele care preced aceste nopţi sunt relativ identice sub raportul desfăşurării lor şi al încărcăturii tensionale şi lucrative. De ce?

Aţi observat că sunt nopţi în care deşimţ dormim mai mult de 3-4 ore ne deşteptăm perfect odihniţi, nopţi care contrastează în mod flagrant cât altele în care deşi dormim clasicele 8 ore ne deşteptăm obosiţi şi lipsiţi de vigoare psihică. De ce?

Aţi observat apoi că în unele paturi sau în unele încăperi dormiţi mai bine decât în altele. De ce?

Şi, în sfârşit, nu se poate să nu fi observat că somnul pe care îl induc tranchilizantele sau somniferele nu se aseamănă cu somnul natural. Ştiţi cumva şi de ce?

La aceste întrebări ştiinţele medicale încearcă să ne dea un răspuns. între timp medicina naturistă ne dă remedii împotriva insomniei, lată câteva dintre acestea: